Ettore Tolomei 2. Pert

ETTORE TOLOMEI Y SÜDTIROL

L naziunalist detlarà Ettore Tolomei (1865 Rurëi-1952 Glen/Montan) fova bele abenëura n ativist cumbatënt dl muvimënt politich dla „Irredenta“ – chël uel dì tan che „dla delibrazion“. L fin fova de purté inò de reviers tl stat naziunel nuef i raions duminei da fulestieres, n gran pert de rujeneda taliana, coche l Tessin, l „Welschtirol“ nchina Salurn, Triest y l’ Istria, coche nce n valguna cuntredes venezianes sun la costa dalmatica. Coche studënt se ova Tolomei lascià mpulsé per la „teoria dl spartiega“ sustenida dal geograf Giovanni Marinelli. Aldò de chësta fossa l cunfin naturel dl nord dla Talia la cresta prinzipela dla Elpes che tol ite l raion dl Adesc dal Jëuf de Resia, via nchina sun l Prëner y a Sanciana – zënza tenì cont dla populazion ladina y tudëscia che viv iló. Tl dejené do se dà Tolomei ju cun la talianisazion di toponims de luesc y de cuntredes y de inuems de families. Sëuraprò giatel ora tla Val de Turesc l crëp plu a nord de si Talia nueva, l „Klockerkarkopf“ che l batejea „Vetta d’Italia“. Pernanche la Talia desmët per rejons mperialistes l pat cun la Tieres Tudësces dla Germania y dl’Austria – Ungaria, dajan su si neutralità, y fej pea tl 1915 cun i stac dla Entente la viera contra i partner aliei, vëniel tl cuntrat sucrët de Londra scrit dant i raions che ti tumerà ala Talia: a Tolomei ti iela jita fata de ciaculé su l minister per i stac fulestieres Sonnino a Roma dl bujën dl cunfin sun l Prëner. Tl 1917 gëura Lenin su l archif dl zar y n aud per l prim iede de n spustamënt dl cunfin su sun l Jëuf dl Prëner. Ma canche l presidënt american Wilson uel avëi te si prugram de pesc de 14 ponc i cunfins nueves dl’Europa aldò di cunfins tleres dla rujenedes, semea che l unì mancia dl Südtirol tudësch sibe scunjarà. Tla pesc de Saint Germain ti muessa Roma cunzeder al stat nuef dla Iugoslavia i raions marciadei ora sun l’Adria y sun chël muessa Wilson alincontra lascé pro n spustamënt de cunfin su sun l Prëner. Nce do la prutestes de si delegazion y de chëles dl’Austria, resta Wilson pra si dezijion sulënta. Canche Sonnino ti mët monce dant coche giustificazion la cherta geografica sfauzeda y talianiseda de Südtirol y auza mo ora la piza de cunfin nventeda „Vetta d´Italia“, dëssa Wilson avëi dit: „Chësc inuem dij pu ora dut.“ … La ncurpurazion de Südtirol tla Talia devënta na realtà ejia.

Traduzion tl gherdëina da: Dut.a Rut Bernardi

hallerfilm@yahoo.de

 
 

Aus dem Bildarchiv

Transport_WSC0038 _WSC0088 Latsch_Friedhof_Tuer_AS-Albumphoto_126 St.-Nikolaus-in-Ulten_Thurnerhof_Ecksteine_Koepfe_Voegel_AS-Albumphoto_146